Se sinucide scoica…

Se sinucide scoica în lumea ei de sare

(La zar, norocul pierde partida ce-a rămas

Din jalnice turnee de table în impas,

Jucate pe sub mână c-o veche ursitoare).

 

Pe valul cel eratic doar umbrele adastă;

Secunda se promenă-n clepsidră fără ţel.

Frânturi de-apocalipsă, prezente la apel,

Deschid cu zel în cuget o intimă fereastră.

 

În larg, rechini psihotici inapţi să urmărească

Blajine foci ferite la sânul lui Proteu,

Decişi să convertească bătrânul alizeu,

Înşfacă hălci din marea cu tentă de-adamască.

 

Se-mbie pescăruşii-n walpurgicul scenariu,

Să depene o rază din bulgărele viu

Al astrului anemic, ascuns în pardesiu,

Dar chipul fără vlagă-i convinge de contrariu.

 

Actori sau doar regizori în triste seriale,

Visăm la nemurire, ostatici în cvartale.