TRANSFIGURARE

TRANSFIGURARE 

 

Prin tunete și nori în vâltoare 

se scurg apele-n grabă, 

cadențe rebele și provinciale, 

cu streșini cerșind o silabă. 

Plouă cu daruri de rod

din cerul venit mai aproape, 

ziua de mai le prinde-n năvod, 

zemuri divine șterg gene sărate… 

Nu știu ce să fac mai departe, 

poate să scutur vechile gânduri, 

poate să fiu mai atentă la șoapte 

să-nchei începutele rânduri…

E pace zbârlită și monotonă în clipe, 

e pânza pe care viața mai țese, 

încep să se zbată prin suflet aripe, 

aripa albă de înger e prima ce iese…

 

Laura Opariuc

3.05.2020.